ARTICOLE SI STUDII DE SPECIALITATE

  CURS POSDRU- " FORMAREA COMPETENETELOR CHEIE PRIN JOCURI VIRTUALE LA GRADINITA"
 PRIMA FORMARE - BUCURESTI, IUNIE 2013

Customize your own digital slideshow

A DOUA FORMARE - CONSTANTA, IANUARIE 2014

Personalize your own free picture slideshow

ACTIVITĂŢI ÎN ZONA ŞTIINŢEI – EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ - PROIECTUL INTERNAŢIONAL U4 ENERGY

„Redu - Refoloseşte – Reciclează”

          De la cea mai fragedă vârstă, copii încearcă să înţeleagă ce fel de participare conştientă pot să desfăşoare în viaţa societăţii. Metoda cea mai bună de a le ajuta să devină cetăţeni activi constă în stimularea participării lor în procesul de luare a deciziilor la toate etapele şi nivelurile, inclusiv în familie, şcoală, la serviciu şi în societate.

          Participarea în programele şi în proiectele internaţionale le permite copiilor să obţină noi experienţe care ulterior îmbogăţesc activitatea lor, permite elaborarea propriilor programe şi integrarea ulterioară în comunitatea internaţională.

          Experienţa acestor proiecte reprezintă o oportunitate de învăţare, de dezvoltare personală, în timp ce activităţile pe care proiectele le propun sunt menite a contribui la dezvoltarea sustenibilă a comunităţii în care aceste activităţi sunt desfăşurate.

          De aceea, în anul şcolar 2011 – 2012, am ales să participăm şi noi la concursul U4energy care este primul concurs pan-european  axat pe educaţia pentru energie şi organizat de Comisia Europeană.

Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare:

-        să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului;

-        să prevenim problemele mediului în viitor.

Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor copiilor despre mediul înconjurător. Ei învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul, despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului.

Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe copii să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.

Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi, în final, educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituţiilor internaţionale.

În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:

• Conştientizarea: ajută preşcolarii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.

• Cunoaşterea: ajută copiii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

• Atitudinea: ajută micii exploratori să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.

• Deprinderi: ajută preşcolarii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

• Participarea: ajută copiii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.

Proiectul U4energy este condus de către European Schoolnet, un consorţiu non-profit din cadrul a 31 Ministere ale Educaţiei de pe continentul european, sub egida Comisiei Europene, creat în urmă cu 10 ani pentru a inova tehnicile de predare şi învăţare ale părţilor implicate: Ministere ale Educaţiei, şcoli, cadre didactice şi cercetători.

Obiective:

Principalul obiectiv al competiţiei este de a spori cunoştinţele tinerilor cetăţeni ai Europei în domeniul eficienţei energetice în societatea modernă, de a influenţa şi schimba comportamente în vederea utilizării raţionale a energiei.

Acest obiectiv va fi atins prin intermediul a 3 acţiuni principale:

• promovarea celor mai bune exemple despre eficienţa energetică în şcoli şi comunităţi locale;

• implicarea unui numar mare de elevi în activităţi specifice;

• creşterea coeficientului de răspândire a activităţilor specifice şi a rezultatelor, din mediul educaţional în cel local, regional şi al comunităţilor naţionale.

Proiectul-competitie U4energy a propus 3 categorii de concurs la care ne-am putut  înscrie:

CATEGORIA A: Măsuri de eficientizare a energiei în şcoli;

CATEGORIA B: Cele mai bune exemple pedagogice pentru înţelegerea importanţei consumului de energie;

CATEGORIA C: Cele mai bune idei si demersuri pentru economisirea energiei din cadrul campaniei U4 ENERGY;

          Noi am ales să ne înscriem la Categoria B, deoarece am urmărit ca prin materialele oferite de această competiţie (autocolante, angajament, afişe de mediatizare, fişe de colorat ) să îi facem conştienţi pe micii ecologişti de importanţă economisirii energiei electrice.

         

          Astfel, preşcolarii au semnat un angajament în care precizau ce măsuri de economisire a energiei vor lua:

ü Nu lăsaţi lumina să ardă. Folosiţi cât mai mult lumina naturală;

ü Folosiţi becuri ecologice ;

ü Nu lăsaţi apa să curgă dacă nu aveţi nevoie de ea;

ü Orice aparat electro-casnic care nu este folosit trebuie scos din priză;

ü Nu lăsaţi aparatele nici în stand-by;

ü Pe timp de iarnă, nu lăsaţi geamurile deschise. Aerisiţi şi apoi închideţi;

ü Folosiţi panourile solare unde este posibil;

ü Şi nu în ultimul rând, reciclaţi !

De asemenea, am aplicat aceste reguli şi în cadrul grădiniţei: am închis apa la băi, am inchis becurile care ardeau pe holurile grădiniţei, am tras draperiile şi am folosit lumina naturală, am scos din priză aparatele de care nu aveam nevoie, am reciclat hârtie şi plastic, am realizat o cărticică de ecologie cu imagini colorate de copiii, pe care am afişat-o la panou să fie văzută atât de părinţi cât şi de alţi preşcolari din grădiniţă.

Nu în ultimul rând, am accesat şi site-ul competiţiei pentru a utiliza toate informaţiile şi materialele puse la dispoziţie de către acesta: http://www.u4energy.eu/web/guest.

Participarea la acest concurs a atras dupa sine o schimbare radicala a comportamentului copiilor fata de consumul energetic din clasa, astfel ca ei aveau grija sa inchida luminile, sa traga draperiile pentru a intra lumina soarelui, aveau grija la bai sa nu se lase apa sa curga, mai ales ca grupa noastra era chiar langa baie, inchideau luminile pe hol daca nu erau necesare, au invatat de asemenea sa recicleze si acest lucru il utilizam mai ales la orele de abilitati, unde realizau din resturi tot felul de obiecte: animale sau personaje pe role de hartie igienica, martisoare din carton, din resturi de ambalaje de la flori, tot felul de recipiente din sticlele de plastic etc.

Impactul nu a fost doar asupra prescolarilor ci s-a rasfrant automat si asupra familiei, deoarece ei continuau aceste mici dar foarte importante reguli si acasa, obisnuindu-si astfel si parintii sa economiseasca energie. Parintii ne-au spus ca cei mici nu lasa lumina aprinsa acasa, nu se joaca la apa in baie, ca i-au convins pe parinti sa schimbe in becuri ecologige vechile becuri din casa, ca nici ei nu mai lasa aparatele electrocasnice in stand-by si mai ales ca recicleaza hartie si plastic.

Prin faptul ca lucrarile noastre erau expuse pe holuri, ca am pus afise si am lipit stickere cu imagini specifice de economisire langa intrerupatoare, chiuvete, ferestre, am realizat pe parcurs ca actiunile noastre au avut ecou si la alte grupe mari de prescolari, cat si asupra familiilor acestora. Este un pas mic fata de risipa mare de energie luata la nivel local sau extinsa la nivel national, dar, educand de mici generatiile actuale, putem face o schimbare pentru viitorul copiilor nostri.

Este foarte important ca ei sa inteleaga de mici impactul risipei si a exploatarii intensive asupra mediului, pentru ca vor deveni adolescenti si tineri responsabili intr-o zi. Iar fiecare pas inainte conteaza!

Toate masurile de economisire a energiei pe care prescolarii si le-au asumat prin angajamentul semnat de ei au fost respectate pe tot parcursul anului scolar 2011 – 2012, iar acum, in anul scolar 2012 – 2013, desi acest proiect s-a sfarsit si nu se mai deruleaza, noi continuam sa-i invatam pe cei de grupa mica toate aceste lucruri in activitatea noastra de zi cu zi la gradinita si speram, ca in timp, pe masura ce ei vor creste, vor aplica si acasa toate aceste reguli de aur.

Am fost foarte mandri ca ne-am alaturat atator alte institutii de invatamant din tara si din lume, dar mai ales, am avut un sentiment de implinire si multumire interioara, ca fiecare dintre cei implicati, ca intr-o organizatie piramidala, a implicat la randul lui, alte persoane in acest proiect minunat, rezultatul final fiind uimitor. Suntem siguri ca exprerimentul pe care acest concurs l-a propus a reusit si ca multe persoane economisesc astazi datorita lui, asigurand astfel o viata mai santoasa copiilor lor.

Bibliografie

Adaptat din “Pamantul e comoara noastra: Manual de educatie ecologica,”de Jeanna Wersebe, Voluntar Corpul Pacii, Romania 2003 – 2005.

  

  

ROLUL EURITMIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR

ED. POPA ELENA CRINA

GRADINIŢA NR. 13 FOCŞANI

Experţii în euritmie sunt de părere că putem comunica la fel de bine prin gesturi la fel cum o facem prin cuvinte. Această artă îi învaţă pe copii cum să transpună poveşti, poezii şi muzică în anumite mişcări.

În primă fază, euritmia pedagogică avea intenţia de a-i ajuta pe copii să se dezvolte din punct de vedere fizic. S-a descoperit ulterior că procesul transpunerii sunetelor în mişcări armonioase stimulează gândirea, imaginaţia şi creativitatea.

Pentru că se face în grup, aceasta ajută copiii să îşi dezvolte şi capacitatea de a avea răbdare, de a colabora cu ceilalţi şi de a fi atenţi la detalii. În plus, îi ajută să îşi facă mai uşor prieteni şi să-şi dezvolte aptitudini sociale importante.

Nu numai dezvoltarea celor mici are de beneficiat, ci şi educaţia lor. Euritmia contribuie, printre altele, şi la îmbogăţirea vocabularului şi a culturii generale. Temele sunt precise şi au rolul de a-i învăţa pe copii cât mai multe lucruri.

Scopul ei este acela de a stimula şi consolida capacităţile expresive ale copiilor prin mişcare. Ea are rolul de a stimula imaginaţia, procesul gândirii şi conceptualizarea. În grădinitţă sau şcoli, copiii sunt stimulaţi să transpună o poveste sau o poezie în gesturi şi mişcări. Euritmicii sunt de părere că poveştile îşi pot păstra autenticitatea şi înţelesul şi atunci când sunt redate gestual, nu numai verbal. Euritmia încearcă să ajute la dezvoltarea copilului per întreg - atât intelectual, social, fizic, emoţional, dar şi cultural prin conţinut informaţional esenţial. De exemplu, in exerciţii precum "dansul fluturilor", "ciripitul păsărelelor" sau "dansul albinuţelor", copiii au ocazia să înveţe o mulţime de lucruri noi despre aceste insecte sau păsări şi despre modul lor de viaţă.

Tocmai de aceea, aceasta metodă este  foarte recomandată mai ales la grupa mică. Păşind în aceasta nouă lume, micii ” grădinari” au nevoie de joc pentru a descoperi noul teritoriu. La început stingheri şi speriaţi, copiii de grupă mică devin apoi foarte receptivi dacă li se propune un joc. “Deschide urechea bine”sau “ Jocul mut” sunt foarte bune pentru relaţionarea copiilor, socializarea lor, cunoaşterea colegilor de grupă.

Jocurile cu rol, cele mai apreciate fiind acum “ De-a mama”, “ De-a doctorul”, “ De-a bucătăria” (cum spun ei), îi ajută pe copii să verbalizeze, să redea aspecte din realitatea familiară, să aducă o bucăţică din familia şi casa lor în sala de grupă. Aceste jocuri le sunt foarte dragi şi apropiate mediului pe care ei îl cunosc cel mai bine.

După ce trec de pasul cu lacrimi, cu întrebări din 5 în 5 minute cand vine cineva să-l ia acasă, după ce învaţă că nimeni nu rămâne la grădiniţa şi observă că fiecare zi se transformă în rutină, încep să fie receptivi la poveştile scurte şi amuzante pe care le spune doamna, cand imită lupul cel rău, pe Moş Martin, vulpea cea şireată şi multe alte personaje, la poeziile ritmate şi scurte despre degeţele, cifre, familia şi nu în ultimul rând la cântecele vesele şi pline de mişcări distractive din “Bate vântul frunzele”, “Castelul”, “ Alunelul”, “ În pădurea cu alune”, “Noi suntem piticii” etc.

Dar cel mai mult, copiilor din grupa mea le place dansul. De aceea am ales să colaborăm şi în acest an, al cincilea consecutiv, cu doamna profesoară de dans Liliana Tincu. Doamna este un pedagog înnăscut, cu multă răbdare pentru  “pui-pui” cum îi numeşte pe copii. Cele două şedinţe de dans săptămânale sunt un moment plin de culoare şi de voie bună pentru prichindei. Ei învaţă dansuri placute, simple, cu mişcări uşoare, adaptate caracteristicilor de dezvoltarea fizică a vârstei. De asemenea, dansul este îmbinat şi cu un moment pregătitor de încălzire a corpului, prin câteva elemente de gimnastică. După ce s-au aşezat în cerc şi cd-ul a pornit, au început dansul elefanţii Cici care şi-au pierdut cipicii, găinuşele moţate, fetele la horă şi alte personaje minunate din cântece.

Nu în ultimul rând, ora de educaţie fizică este un bun moment de exerciţii euritmice şi un prilej de joacă şi distracţie. Cel mai mult le place “ Suntem lei, tigri etc. la pândă”, când îşi imaginează că sunt animale sălbatice, despre care noi am învăţat, se târăsc prin tunel şi la ieşire imită animalul sau prind prada ( un copil care trece pe acolo, sau fug după altul în cerc).

Spectacolele de teatru sau magie din grădiniţă sunt iarăşi un nou prilej de dezvoltare, de dezvoltarea, de a-şi exprima prin onomatopee toate trăirile şi simţirile în faţa unui spectacol: oau, aaaa, uite!, ooo, iu-huuu, etc.

Euritmia coborâta pe Pamânt se simte cu adevărat acasă, pe scenă. Dar în pedagogie, în domeniul terapeutic, oriunde,  euritmia poate fi, de la sine înteles, oaspete.

BIBLIOGRAFIE

Rudolf Steiner - EDUCAŢIA COPILULUI  DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ŞTIINŢEI SPIRITUALE, 1994, Editura Triade, Cluj-Napoca

Elena Gheorghian, Maria Taiban – METODICA JOCURILOR ŞI A PROGRAMULUI DISTRACTIV ÎN GRĂDINIŢA DE COPII, 1973, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti

Constantin Cucos -  PSIHOPEDAGOGIE PENTRU EXAMENELE DE DEFINITIVARE ŞI GRADE DIDACTICE, 2008, Editura Polirom, Iaşi

ACESTA ESTE CAIETUL DE LUCRU - MATEMATICA - NIVEL I, EDITAT LA ED. TIPARG, IN CADRUL CONCURSULUI " ZANELE ANULUI". NE PREGATIM SA DEMARAM SI CAIETUL PENTRU NIVEL II DIN COLECTIA " MINTI ISTETE"
PREZENTAM MAI JOS CATEVA IMAGINI. DACA DORITI DETALII, CONTACTATI E-MAILUL crina@operamail.com. VA MULTUMIM !

This free photo slideshow created with Smilebox

INTEGRAREA CURRICULARA – MODURI DE ABORDARE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR ROMANESC

ARTICOL PUBLICAT IN REVISTA DE SPECIALITATE IN MARTIE 2011



Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii, astfel incat sa se asigure achizitia de catre copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala. Termenul curriculum integrat , asa cum este definit de diversi autori (V. Chis,2001, Cretu. C. 1999, Cristea S. 2000) sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte componente aleprocesului instructiv – formativ.
In practica educationala recomandarea proiectarii integrate a curriculum-ului este considerata o provocare pe care invatamantul prescolar si-a asumat-o atat la nivelul proiectarii documentelor curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele curriculare care organizeaza activitatea educationala in invatamantul prescolar asigura un cadru normativ care sustine din plin abordarea integrata a curriculum-ului.
Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi. Singura reglementare formala este data de sistemul finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a performantelor invatarii. In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului.

Valente formative si provocari ale abordarii integrate a curriculum-ului
Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o abordare, plusul calitativ este evident: cei care identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un „sens al comunicariii” si o perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un „facilitator”, mai mult decat o sursa de informatii.
Luand in considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi timp constienti de probemele complexe pe care un atare demers le implica: abilitatea metodologica a cadrelor didactice pentru integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate clasic; stabilirea modalitatilor de evaluare a performantelor individuale, mai ales in situatia invatarii prin cooperare, acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema orara coerenta.

Modele de integrare curriculara
Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor.
b) Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul „dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.
c) Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.
e) Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului.
f) Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere (eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema ”Vremea povestilor” in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul de invatamant.

Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative
Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexa a continuturilor
Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.
Educatoarea, managerul intregului proces didactic, are libertatea de a alege – singura ori in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in functie de strategiile pe care le stapaneste.
In activitatile integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectand tema de interes.
Alaturi de abordarea interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata de calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptulde activitate integrata se refera la o actiune in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor, imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii.
Integrarea este o maniera de organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate, ci o tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre cele doua concepte si sa identificam interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul didactic propus.
In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.
Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.
Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii.
Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte, participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune, jocuri si activitati de dupa – amiaza) si modalitati de organizare a acestora.
Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc imaginatiei colegelor educatoare, pentru a-si organiza propiile activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si temele abordate.

In continuare, prezint o exemplificare pentru nivelul II, grupa mare :
TEMA: CUM ESTE, A FOST SI VA FI AICI PE PAMANT
SUBTEMA: “ APA FACE VRAJI“

LUNI, 10 . 01. 2011

RUTINE : salutul, prezenta, calendarul naturii
INTALNIREA DE DIMINEATA : “ DE CE E TRISTA PICA - PICA? “ ( o picatura de apa din carton albastru deschis e trista deoarece apa este murdara si plina de tot felul de lucruri si nu mai este buna pentru oameni, plante sau animale si ii roaga pe copii sa o ajute sa fie din nou curate.
RUTINE : micul dejun
ALA :
1. STIINTA: “ STATIA DE EPURARE “ ( printr-un tifon se filtreaza apa dintr-un castron in care au fost puse bucatele de creioane ascutite, polistiren, hartie rupta bucatele, agrafe de birou etc , imitand astfel o statie de epurare sau curatire a apei ) se aplica apoi si o fisa ce prezinta cum functioneaza statia de epurare. Se discuta pe marginea imaginii, apoi copiii vor trebui sa o coloreze )
2.BIBLIOTECA: “ APA IN LOCUINTA NOASTRA “ ( pe imaginea unei locuinte prezentata detaliat, se discuta unde se gaseste apa in casa, la ce foloseste, care polueaza si cum am putea economisi apa )

TRANZITII: JOCURI DE MISCARE SI DISTRACTIVE jocul distractive de indemanare : “ UMPLEM PAHARELE CU APA “ ( FACANDU-SE ASTFEL PREGATIREA PENTRU ACTIVITATEA URMATOARE )

ADE
1. CUNOASTEREA MEDIULUI : CONVORBIRE : “ CUM ESTE APA ?“
Pe baza observatiilor directe efectuate de catre copii, convorbirea va urmari ideile :

PRIMUL PAHAR
- Ce culoare are apa ? ( nu are culoare )
- Daca turnam pigmenti sau coloranti in ea ? ( capata culoarea pigmentului sau colorantului )
AL DOILEA PAHAR
- Ce miros are apa ? ( nu are miros )
- Punem acum esenta de vanilie sau lamaie in ea. Mirositi ! ( acum este parfumata )
AL TREILEA PAHAR
- Gustati apa. Ce gust are ? ( apa nu are gust )
- Puneti o lingurita de zahar. Amestecati, apoi gustati. Ce gust are ? ( este dulce )
AL PATRULEA PAHAR
- Puneti acum sare si amestecati apoi gustati. Cum este ? ( este sarata )
AL CINCILEA PAHAR
- Acum puneti putina zeama de lamiae. Cum este acum la gust ? ( acra )
- In ce vase am pus apa? ( pahar de plastic, sticla de plastic, vaza )
- Vasele au aceiasi forma ? ( nu )
- Dar apa ce forma are ? ( are forma vasului in care este pus )
In incheierea activitatii se reiau cunostintele prin realizarea unui poster colectiv privind insusirile apei.

2. ABILITATI PRACTICE – LIPIRE : “ PICA PICA ‘
Pe forma unei picaturi de apa cat o jumatate de coala A4, se vor rupe bucatele de hartie glace albastra si apoi se vor lipi pe toata suprafata acesteia.
La final, lucrarile copiilor vor fi afisate la panou.
OPTIONAL : DANS MODERN
RUTINE : Igiena, masa de pranz, somnul de dupa-amiaza

MARTI, 11.01.2011

RUTINE : salutul, prezenta, calendarul naturii
INTALNIREA DE DIMINEATA : “ Unde plecam azi in calatorie ? “
RUTINE : micul dejun
ALA :
1. CONSTRUCTII : “ Oceanul din sticla “ ( confectionare ) – ( o sticla de 2 litri de plastic transparent, se umple 1/3 cu apa, se picura cateva picaturi de cerneala sau acuarele albastru deschis, se picura cateva picaturi de sapun llichid de vase si ulei cat sa fie un strat foarte subtire deasupra. Se strange bine sticla cu dop si apoi se intoarce pe orizontala si se agita ca la o furtuna pe mare )
2. JOC DE ROL : “ Ghici ce face “( imitarea unor actiuni de utilizare a apei : spalare, stropire, inot, vaslire, bema pa, spalam vase, udam flori )
3. JOC DE ATENTIE : LABIRINT : “ AJUT-O PE PICA- PICA SA TREACA PRIN TEVI PANA LA CASA EI “
TRANZITII: JOC DISTRACTIV : “ NE PRGATIM SA NAVIGAM “

ADE ACTIVITATE INTEGRATA : “ APA NE DEZVALUIE MISTERELE EI “ (EDUCAREA LIMBAJULUI + EDUCATIE MUZICALA )

In calatoria noastra, pornim din zonele polare ala Pamantului, unde gasim cuburi de gheata puse intr-un vas , cat si zapada adusa in prealabil de afara. Aici discutam despre starea de agregare a apei – gheata si vom preciza cateva insusiri pe care le vedem la o prima observatie : este alba, rece, nu e transparenta si e tare. Plecam apoi spre ape mai calde, unde gasim apa in stare lichida normala si reamintim ce am invatat despre ea cu o zi inainte. Iar in finalul calatoriei noastre, ne oprim in tara noastra, la BAILE HERCULANE, unde ne intalnim cu apele termale – un ibric in care fierbem apa cu ajutorul unui fierbator si unde facem cunostinta cu apa in stare gazoasa - de abur si care este fierbinte .
In incheierea activitatii copiii vor color ape harta lumii suprafata unde se gaseste apa si apoi vor colora simboluri pentru apa inghetata, lichida, gazoasa si le vor lipi pe harta lumii in locuri specifice.

In timpul in care copiii vor lucre fisele, vor viziona la TV clipuri despre lumea plina de viata a oceanelor, realizand astfle, video-auditii . Clipurile sunt de pe youtube.

YouTube - Relaxing Ocean Life [Hd 1080p]
YouTube - Exotic Saltwater Aquarium 1080p HD
YouTube - Exploring Oceans: Arctic
YouTube - yellowstone hot springs

OPTIONAL : LIMBA ENGLEZA
RUTINE : Igiena, masa de pranz, somnul de dupa-amiaza


MIERCURI, 12. 01. 2011

RUTINE : salutul, prezenta, calendarul naturii
INTALNIREA DE DIMINEATA : “ BULETINUL METEO“
RUTINE : micul dejun

ALA : 1.JOC DE ROL : “ De-a prezentatorii la meteo “
2. ARTA: “ Confectionam jetoane meteorologice “

TRANZITII: JOC DISTRACTIV : “ METEOROLOGUL “
Copiii merg in sir prin clasa. Educatoarea este meteorologul care anunta schimbari de vreme:
- PLOUA ! ( copiii imita cum se apara cu o umbrela )
- TUNA ! ( copiii bat din picioare )
- E INUNDATIE ! ( copiii se urca pe masute si pe scaunele )
- A TRECUT VIITURA ! ( copiii reiau mersul )
- SE ANUNTA NINSORI ! ( copiii imita senzatia de frig )
- E BATAIE CU BULGARI ! ( copiii se bat cu bulgari )
- IESE SOARELE ! toata lumea este destinsa )
- ESTE CANICULA ! ( copiii isi fac aer )
- TOATA LUMEA LA PISCINA IN APA ! ( toti imita inotul in apa )

ADE

1. ACTIVITATE MATEMATICA : Activitate cu material individual: “ Ce pluteste , ce se scufunda ? “
Se fac cateva experimente in care copiii vor pune pe suprafata apei dintr-un vas ( un lighean mic ) diverse obiecte pentru a vedea care din ele se scufunda si care nu. Toate observatiile lor vor fi consemnate intr-un tabel.
Se vor folosi obiecte ca : radiera, banut, polistiren, creion, pai, plastelina ( sub forma de minge si sub forma plata ), jucarie de plastic mica orice alte obiecte din sala de grupa.
Apoi, se va demonstra ca daca adaugam sare in apa progresiv, unele obiecte care nu plateau, acum vor pluti . se poate utiliza ca exemplu un ou fiert. Se va consemna in tabel prin liniute verticale cate lingurite de sare au fost necesare pentru a face obiectul sa pluteasca.

2. EDUCATIA FIZICA : “ Mers in echilibru pe banca de gimnastica cu transport de greutati ( bidoane cu apa )” - STAFETA CONCURS “ CINE ADUCE CEL MAI GREU BIDON CU APA “
OPTIONAL : DANS MODERN
RUTINE : Igiena, masa de pranz, somnul de dupa-amiaza


JOI, 13.01.2011

RUTINE : salutul, prezenta, calendarul naturii
INTALNIREA DE DIMINEATA : “ CINE ARE NEVOIE DE APA“
RUTINE : micul dejun

ALA : 1. ANTRENAMENT GRAFIC :” CIFRA 0 ”
2.BIBLIOTECA : “ APA INSEAMNA VIATA “ ( confectionarea unei mini- carticele despre apa si intrebuintarile ei )

TRANZITII: JOC DE MISCARE SI DISTRACTIV : “ Apa calda, apa rece “
ADE

1. ACTIVITATE MATEMATICA : Activitate cu material individual: “ Spune cate masuri de apa sunt in fiecare pahar “ ( sirul 0 -3 )

2.EDUCATIA PLASTICA : DESEN : “ DESENE CU MESAJ ECOLOGIC “

RUTINE : Igiena, masa de pranz, somnul de dupa-amiaza

VINERI, 14.01.2011

RUTINE : salutul, prezenta, calendarul naturii
INTALNIREA DE DIMINEATA : “ CE NE-A INVATAT APA ? ”
RUTINE : micul dejun

ALA : 1. STIINTA : “ EXPERIMENTE HAIOASE “ ( baloane de sapun si bule de aer )
2. BIBLIOTECA : “ CIRCUITUL APEI IN NATURA “ ( convorbire , colorare )
3. ARTA : “ BRATARA – CIRCUITUL APEI IN NATURA “ ( pe o fasie de carton duplex la care s-a atasat la ambele capete cate o bucatica de snur pentru a se putea lega la mana, se lipesc bucatele de hartie colorata glace, astfel :
- Ploaia ( o picatura bleu )
- Plantele ( o frunza verde )
- Pamant ( un cerc maro )
- Apele colectoare ( un cerc albastru inchis )
- Soarele ( un cerc galben )
- Norii ( un nor gri sau alb ) si se reiau elementele pana se aplica pe toata fasia de carton duplex.
Astfel, copiii vor sti foarte bine circuitul apei in natura ( ploua, apa este absorbita de plante, pamant si ape , soarele incalzeste apa si o face sa se evapore iar vaporii ajung la nori. Aici, din cauza aerului rece, se condenseaza si ajung pe pamnat din nou sub forma de ploaie sau zapada .

TRANZITII: JOC DISTRACTIV : “ METEOROLOGUL “
ADE
1. EDUCAREA LIMBAJULUI – MEMORIZARE
Tie-ti place sa te speli?
Floricica. floricea
Cu obraz de catifea
Si fustita de petale.
Ia sa-mi spui cinstit matale:
Oare-ti place mult sa-ti speli
Minunatele-ti gateli?

Daca-mi place?
Asta-i buna!
Ploaia-ntreab-o si-o sa-ti spuna!

Mai pisoiule. zglobiu.
Tare mult as vrea sa stiu...
Tu adeseori te speli?
Numai vezi sa nu ma-nseli!

Uita-te la blana mea.
E curata?
Da sau ba?

Mai bobocule de rata
Ti-e penetul alb ca neaua.
Oare-n orice dimineata
Ti-l spoiesti cu bidineaua?
Nu-l spoiesc de fel!
Mac!
Mac!
Zilnic eu ma spal pe lac!

2. EDUCATIE CIVICA : CONVORBIRE “ APA – PRIETEN SAU DUSMAN “ ( convorbire despre efectele benefice dar si distructive ale apei - inundatii, viituri, tsunami )

RUTINE : Igiena, masa de pranz, somnul de dupa-amiaza

Un exemplu elocvent al integrarii curriculare este si site-ul pe care l-am realizat, un site al grupei, prin care sunt prezentate toate activitatile noastre, atat cele de invatare cat si cele distractive, in imagini cat si in secvente video. Site-ul grupei este:
www.piticiivoinicii.blogspot.com

Concluzii

Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat.
De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces.
Activitatea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a activitatilor de invatare cu viata societatii, cultura si tehnologia didactica.

Bibliografie:***Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita;
Ministerul educatiei si cercetarii „Metoda proiectelor la varstele timpurii” ;Ed. Miniped. Buc2002
Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003
Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004


2. VALENTE FORMATIVE ALE METODELOR INTERACTIVE


Este un rezumat al referatului cu care am participat la SIMPOZIONUL INTERNATIONAL SALVA 2010
INTREG REFERATUL IL PUTETI GASI AICI:

http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-prescolar-45-metode-interactive-de-grup-p162380-t3

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în unitățile de învăţământ de către cadrele didactice în a-i sprijini pe copii să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile copiilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat , ceea ce duce la transformarea copilului în stăpânul propriei transformări şi formări .

Clasificarea metodelor interactive de grup

Metode de predare-învăţare interactivă în grup (Metoda predării/învăţării reciproce ; Metoda Mozaicul ; Citirea cuprinzătoare; Cascada ; Metoda învăţării pe grupe mici; Metoda turnirurilor între echipe; Metoda schimbării perechii; Metoda piramidei; Învăţarea dramatizată )

Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ( Harta cognitivă sau harta conceptuală ; Tehnica florii de nufăr ; Metoda R.A.I. ; Cartonaşele luminoase; )

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: (Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare ; Caruselul; Interviul de grup; Studiul de caz; Tehnica 6/3/5; Tehnica acvariului; Tehnica focus grup )

Metode de cercetare în grup: (Tema sau proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Portofoliul de grup; )

Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de învăţare în grup
Valenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învăţare cât şi pentru evaluare, sunt următoarele:
- stimulează implicarea activă în sarcină a copiilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă;
- exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimulând iniţiativa tuturor copiilor implicaţi în sarcină;
- asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii;
- asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind asfel operaţionale;
- unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii copilului pe o perioadă mai lungă de timp, depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj a cunoștințelor;
- asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare copil, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;

1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ”
Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.
Cum se procedează: Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când? Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.

EXEMPLU : EXPLOZIA STELARĂ PENTRU TEMA “ FLORI DE PRIMAVARĂ”
Deoarece am o grupă de nivel I am adaptat puțin metoda pentru posibilitățile preșcolarilor. Am pornit de la ideea de joc. Copiii s-au împărțită pe 2 echipe. Am asezat setae central pe cover. Am scris în prealabil întrebările pe cele 5 steluțe mai mici. Eu am spus câte o ghicitoare pentru fiecare floare de primăvară, iar copiii trebuiau să o ghiceasca și să așeze jetonul cu floarea respectivă pe stea. Apoi, am adăugat ca mama steluță are 5 copii curioși și fiecare vrea să afle de la ei cât mai multe despre aceste flori. Așa că am așezat apoi toate cele 5 steluțe în jur. Câte un copil venea, ridica o stea și mi-o înmâna mie. Eu puneam întrebările și fiecare echipă dădea un răspuns. După ce epuizam întrebările, steluța se punea cu fața în jos și se trecea apoi la alta. Astfel, am folosit metoda în scopul verificării cunoștințelor despre florile de primăvară.

2. TEHNICA BLAZONULUI
Blazoanele pot fi realizate cu întreaga grupă de copii sau se pot forma grupuri de 4-5 copii. Timpul de lucru variază în funcţie de dificultatea sarcinii, de numărul membrilor grupului. Grupurile prezintă blazoanele şi le compară în activitatea frontală.
Avantajele tehnicii: favorizează un mediu de învăţare interactiv, incitator şi dinamic, prin antrenarea copiilor în soluţionarea unor probleme de tip divergent; angajează copiii în prelucrarea, organizarea şi reorganizarea datelor; asigură dinamismul intelectual şi afectiv, permiţând respectarea individualităţii fiecărui copil, adaptarea constructivă la natura copilului. formele de grupare, munca în echipă creează premisa valorificării conţinuturilor în direcţia stimulării cooperării şi comunicării între copii.; poate fi aplicată în activităţi diverse: educate limbajului, cunoaşterea mediului, educaţia pentru societate, poveşti, observări.

EXEMPLU : În activitatea la grupă am utilizat de mai multe ori această tehnică, de fiecare dată cu mare succes la copii. Deoarece grupa este de nivel I, blazonul realizat este mai puțin complex și de aceea l-am realizat în cadrul activităților pe sectoare la ALA , cu un singur grup de copii. Copiii participanți au fost de fiecare dată alții, astfel încat fiecare să fie implicat în realizarea unui blazon. Un grup de 5-6 copii, în timp de 15 minute vor realiza blazonul cu tema“ România – La mulți ani!” Deoarece copiii grupei sunt prea mici pentru a înțelege semnificația istorică a evenimentului, am realizat blazonul utilizând decupaje aduse de ei cu forme de relief din țara noastră, pe care le-am lipit în locurile corespunzătoare realității geografice: mare, munți, câmpii, ape etc.

De asemenea am mai utilizat această Tehnică in realizarea BLAZONULUI LEGUMELOR DE TOAMNĂ ( blazonul era reprezentat de un coș) și pentru a realiza un blazon de ziua mamei sub forma unui buchet de flori, sub deviza FIECARE MAMĂ ESTE O FLOARE!

3. Tehnica LOTUS (Floarea de nufăr)
Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte,pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele sădevină la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte .

ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR:
1. Construirea diagramei, conform figurii prezentate;
2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei;
3. Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic.

IN CAZUL MEU DE LA GRUPA, AM FOLOSIT METODA LOTUS DE GRUP PE CULORI
Am anuntat tema centrală: LEGUMELE DE TOAMNA ASEZATE PE CULORI
Cele 8 idei secundare: JETOANE CU LEGUME DE TOAMNA PE CULORI ROȘU : ardei, roșie ORANGE: morcovul GALBEN : ceapa uscată VERDE ÎNCHIS : castravete MOV: vânăta MARO: cartoful VERDE DESCHIS: ardeiul gras ALB: usturoiul uscat . Copiii trebuiau să așeze jetoanele cu legume la culoarea corespunzătoare indicată de diagramă. Fiecare petală a florii era hașurată în culorile corespunzătoare. Iar apoi fiecare grup din cele 8 trebuia să descrie leguma specifică.

4. METODA – DIAGRAMA VENN
Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunostinţelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare . Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două evenimente, procese, noţiuni, personalităţi, – scopul lor este să evidenţieze asemănări, deosebiri şi elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. Preluată cu succes din matematică, metoda permite ca în orice etapă a unei lecţii, să fie realizate comparaţii între personaje, întâmplări,obiecte, evenimente, idei, concepte.
O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. Educatoarea cere copiilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi-grupe sau individual, doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte (după caz ).

EXEMPLU: Eu am aplicat la clasă această metoda în cadrul activității de învățare despre legumele de toamnă. După ce le-am observat și am discutat despre ele la activitățile din cadrul celor alese – ȘTIINȚĂ( SENZORIAL ), am lipit în fiecare diagramă câte o legumă. În cercul din mijloc se specificau în scris de mine asemănările observate de copii și redate de ei prin simboluri și deosebirile în zonele albe din lateral. Grupa a fost împărțită pe 5 echipe și fiecare echipă a avut câte o diagramă.

5. HARTA CU FIGURI
Este tehnica prin care se poate reprezenta un spatiu –localitate, teritoriu, loc de desfasurare a unei actiuni,utilizand desene schematice . Obiectiv urmarit - selectarea elementelor reprezentate prin simboluri si pozitionarea lor in spatiul ales.

Am utilizat această metodă într-o forma 3D pentru a reda un spațiu cunoscut de copii, cum ar fi STRADA MEA/ CARTIERUL MEU , pe care l-am reprezentat într-o machetă.
Tot prin intermediul unei machete am reprezentat și JOCURILE COPIILOR IARNA – SCHIORII și o altă tema atractivă ANIMALELE SALBATICE DIN ȚARA NOASTRĂ. Toate au fost foarte appreciate de copii și au constituit un moment de bucurie pentru ei in realizarea acestora dar și o formă de verificare a cunoștințelor lor în cadrul temei studiate.


CONCLUZII
Am constatat că învăţarea prin cooperare este o modalitate eficientă de stimulare a comunicării şi învăţării active, facilitând acomodarea firească a copilului la sistemul de relaţii, norme, valori şi comportamente ale grupului din care face parte. In grup, apar idei mai multe şi mai bune, copiii învaţă şi unul de la altul, nu doar de la educatoare, este încurajată contribuţia personală, intervine aprecierea diversităţii, se valorifică informaţiile colegilor în construirea cunoaşterii proprii. Iînvăţând în grup se dezvoltă unele relaţii interpersonale mai bune: relaţii colegiale, de solidaritate, de grijă şi devotament, de sprijin personal. Evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului imediat, având o funcţie corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui copil la procesul elaborării în comun, cât şi rezultatul echipei.

BIBLIOGRAFIE
 ,,Curriculum Naţional pentru învăţământul preşcolar 3-5/7ani’’
 M.E.C.I. ,,Metode interactive de grup’’ edit. Miniped, Bucureşti 2006
 Silvia, Breban, Elena, Goncea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura ARVES, Bucuresti, 2002.